Contribuţii

Concurenţa plasează Romnia n urma multor ţări mai slab dezvoltate n rapoartele internaţionale                                                                                                         (17 septembrie 2007)

 
 

eseu de Dr. Andreea VASS

Institutul de Economie Naţională

Modificările drastice impuse legii concurenţei de aderarea la UE ne-au adus o mai clară definire a regulilor de conduită loială şi a modalităţilor de apărare n faţa practicilor anticoncurenţiale. n implementarea lor efectivă, Mexicul, Turcia, Chile sau Brazilia, ba chiar şi autorităţile din ţări mai slab dezvoltate dect Romnia, precum India, Indonesia, Panama, Algeria, Maroc, Columbia, Tunisia, Burkina Faso, Barbados, Iordania, Tanzania, Africa de Sud sau Peru sunt percepute ca fiind mai eficiente. O arată raportul  ntocmit de către Forumul Economic Mondial n anul 2007.

Eseul complet (format pdf.). 

 

Deciziile luate de Consiliul Concurenţei n cazul cererilor/plngerilor care reclamă o practică anticoncurenţială. Comparaţie cu dreptul comunitar n materie                            (28 iunie 2005)

 
 

eseu de Av. Doina HAHUI

SCA Hahui şi Asociaţii

 

Legea Concurenţei nr. 21/1996 stabileşte n art. 46 două modalităţi de soluţionare a plngerilor de către Consiliul Concurenţei:

 

1.       dacă cererea sau plngerea nu prezintă suficiente temeiuri pentru a justifica pornirea unei investigaţii, Consiliul Concurenţei emite o decizie de respingere după ce n prealabil ascultă argumentele reclamantului;

2.       dacă cererea sau plngerea nu cade sub incidenţa legii concurenţei, Consiliul Concurenţei va răspunde n scris petentului, n termenele prevăzute de legi speciale.

 

Această ultimă modalitate de soluţionare a plngerilor prevăzută de art. 46 alin. 3 din lege a fost introdusă ca  urmare a modificării Legii Concurenţei prin O.U.G. nr. 121/2003 modificată prin legea de aprobare nr. 184/2004, nţelegndu-se că n forma sa iniţială Legea Concurenţei nu prevedea soluţionarea plngerilor printr-un nscris remis petentului.

 

n opinia noastră a nu cădea sub incidenţa Legii Concurenţei echivalează cu netemeinicia cererii, o astfel de distincţie fiind imposibil de făcut.

 

n acest context este important de subliniat n continuare că soluţiile date de Consiliul Concurenţei sunt diferite, astfel dacă cererea nu prezintă suficiente temeiuri pentru a justifica pornirea investigaţiei Consiliul va emite o decizie de respingere a plngerii, iar dacă cererea nu cade sub incidenţa legii Consiliul va răpunde n scris petentului n termene prevăzute de legi speciale.

 

n continuare la fel de important de remarcat este faptul că n timp ce decizia de respingere a cererii/plngerii poate fi supusă controlului instanţei de judecată n sensul că poate fi atacată n procedura contenciosului administrativ la Curtea de Apel, n cazul nscrisului legea şi regulamentul de aplicare nu prevăd o modalitate de atacare a acestui nscris.

 

Articolul 21 din Legea Concurenţei şi art. 18 din regulament arată n mod explicit că numai deciziile pot fi atacate la instanţa de judecată.

 

A nu supune controlului judecătoresc actele administrative emise de către o autoritate administrativă nseamnă un act de ncurajare a arbitrariului şi o ncălcare a principiului consituţional privind liberul acces la justiţie. Consiliul Concurenţei poate hotăr ca un număr de plngeri  să fie soluţionate n modalitatea răspunsului printr-un nscris apreciind că respectiva plngere/cerere nu cade sub incidenţa Legii Concurenţei. O astfel de soluţie rămne la latitudinea Consiliului Concurenţei şi poate fi dată n cazul oricărei cereri cunoscnd faptul că nu va fi cenzurată de instanţa judecătorească.

 

S-ar putea pune n discuţie aplicabilitatea legii contenciosului administrativ n condiţiile n care legea specială nu prevede modalitatea de atacare a actelor administrativ-jurisdicţionale. Pentru  a mbrăţişa o astfel de opinie mai nainte ar trebui ca nscrisul comunicat petentului să fie calificat ca act administrativ-juridicţional.

 

Potrivit legii 554/2004 a contenciosului administrativ prin act administrativ juridicţional se nţelege actul juridic emis de o autoritate administrativă cu atribuţii jurisdicţionale n soluţionarea unui conflict, după o procedură bazată pe contradictorialitate şi cu asigurarea dreptului la apărare.

 

Contradictorialitatea şi dreptul la apărare nu sunt asigurate n cazul soluţionării unei plngeri prin modalitatea unui nscris aşa cum sunt asigurate n cazul emiterii deciziilor. Plngerea adresată unui organ cu atribuţii juridicţionale declanşează un conflict ce trebuie soluţionat ntotdeauna printr-un act administrativ-jurisdicţional supus controlului instanţei judecătoreşti.

 

Se nţelege că ori de cte ori Consiliul Concurenţei va fi sesizat cu o plngere ce urmează a fi soluţionată n exercitarea atribuţiilor sale ca organ jurisdicţional va emite un act administrativ-jurisdicţional ce poate fi revizuit de către instanţa de judecată.

 

Un argument hotărtor că o astfel de prevedere trebuie nlăturată din prevederile legii concurenţei ntruct dă naştere la serioase dezbateri cu privire la legalitatea soluţionării plngerii n modalitatea emiterii unui nscris l reprezintă faptul că n legislaţia europeană n materie de concurenţă nu ntlnim o astfel de prevedere.

 

Există prevederea emiterii unei scrisori administrative prin care Comisia informează un reclamant despre intenţia de a respinge plngerea formulată; această scrisoare prezintă poziţia provizorie a Comisiei n privinţa unei plngeri şi dă posibilitatea reclamantului de a prezenta observaţii şi informaţii suplimentare ntr-u termen precis. Această procedură era preluată n aceiaşi termeni n art. 46 alin. 2 din legea concurenţei.

 

Ceea ce este de remarcat este faptul că n legislaţia europeană - articolul 6 din regulamentul 2842/1998 privind audierea părţilor n anumite proceduri bazate pe art. 81 şi 82 din tratat şi glosarul de termeni utilizaţi n concurenţă pus la dispoziţie pe site-ul www.europa.eu - este calificată natura juridică a acestei scrisori ca document pregătitor şi provizoriu ce nu poate fi atacat n justiţie ca un act revizuibil n mod distinct .

 

n definiţia scrisorii n baza art. 6 din glosarul de termeni se arată faptul că  totuşi reclamantul poate insista pentru a fi luată o decizie finală care i respingă plngerea, decizie care poate face obiectul unui control jurisdicţional din partea Tribunalului de Primă Instanţă.

 

Din analiza acestor prevederi rezultă n mod neechivoc că o scrisoare administrativă nu este succeptibilă de recurs şi că doar decizia poate fi supusă controlului juridicţional decizie la care reclamantul este indreptăţit.

 

Facem n continuarea menţiunea că nu trebuie se confunde dreptul reclamantului la o decizie n soluţionarea plngerii sale cu dreptul acestuia la o decizie finală pe fondul cauzei după declanşarea şi finalizarea investigaţiei.

 

Cu alte cuvinte reclamantul nu poate pretinde declanşarea de drept a procedurii investigaţiei odată cu sesizarea Consiliului Concurenţei dar poate pretinde emiterea unei decizii motivate ori de cte ori Consiliul stabileşte altă soluţie dect cea de declanşare a investigaţiei, pe care să o poată supune controlului jurisdicţional.

 

n concluzie modificarea art. 46 prin alin. 3 este nelegală att prin prisma legislaţiei romneşti pentru că dacă o plngere nu cade sub incidenţa unei legi ea este ntodeauna nentemeiată aspect reglementat expres la art. 46 alin. 2 cu o procedură specială de emitere a unei decizii revizuibilă de către instanţa de judecată dar şi prin prisma legislaţiei comunitare n materie de concurenţă care nu prevede o astfel de modalitate de soluţionare a unei plngeri.

 

Este evident că n perspectiva aderării Romniei legislaţia romnească  trebuie armonizată cu cea europeană şi nicidecum amendată prin propuneri originale care ar putea să nască contradicţii şi ncălcări ale drepturilor petenţilor.

 
acasă | harta site | link-uri | contacte                                                                                                                    
 
Copyright © 2005 EUROLINK - House of Europe. All rights reserved